Oamenii afectati de insomnie relateaza adesea ca intampina dificultati de somn, ca sunt obositi si tensionati. O definitie a insomniei adesea invocata suna in felul urmator: dificultatea de a initia sau de a mentine somnul, sau somn neodihnitor, care se asociaza cu deficiente de functionare in timpul zilei sau stres crescut, pentru cel putin o luna. Insomnia poate fi atat un semn cat si un simptom care poate acompania anumite tulburari medicale, de somn sau psihice, caracterizate printr-o dificultate persistenta in a adormi sau a ramane adormit sau somn de calitate slaba.

Insomnia poate fi clasificata in primara (fara o cauza cunoscuta), secundara (apare datorita unei tulburari)  si asociata (altei tulburari, psihice sau organice).
In diagnosticarea insomniei este important de luat in calcul si perspectiva subiectiva a persoanei afectate. Multi oameni au o perceptie gresita a cat de mult trebuie sa doarma cineva iar altii supraevalueaza timpul de care au nevoie pentru a adormi. In general, un adult sanatos doarme 6 - 8 ore pe zi, iar copiii ceva mai mult. Durata fiziologica a somnului variaza in functie de virsta si de individ. Astfel, nou-nascutul doarme aproximativ 20 ore, copiii intre 2 - 4 ani 14 - 16 ore, adolescentul 8 - 10 ore, adultul 7 - 9 ore, iar varstnicul 5 - 7 ore.

In multe cazuri, insomnia se asociaza altei tulburari, poate fi un efect adevers al unor medicamente sau a unei probleme psihologice. Aproximativ jumatate din insomniile diagnosticate sunt legate de tulburarile psihologice. Astfel de multe ori in depresie, insomnia este mai degraba o conditie asociata decat una secundara. In plus, de obicei insomnia precede anumite simptome psihice devenind astfel un factor de risc pentru unele tulburari cum ar fi depresia.

Pe langa identificarea posibilelor cauze medicale si/sau psihologice, o prima linie in strategia de tratament consta in igiena somnului, recomandata inainte de a lua in considerare abordarea medicamentoasa (preferabila insomniilor acute). Astfel, se recomanda evitarea activitatilor intensive pe timpul serii; trezitul si culcatul mereu la aceeasi ora (inclusiv in zilele libere); aerisirea corespunzatoare a camerei si o temperatura optima; evitarea meselor imbelsugate seara; evitatarea consumului de bauturi stimulente (cum sunt cafeaua, coca cola, ceaiul negru), alcool si tutun dupa-amiaza, evitarea agitatiei si a exercitiilor fizice intense inainte de culcare.

Multi oameni se grabesc sa ia tratament medicamentos, in speranta unei rezolvari usoare si fara efort. Este demonstrat insa ca strategiile nefarmacologice sunt superioare medicamentelor pentru ca au efect pozitiv pe termen lung dar si datorita multiplelor posibile efecte secundare ale medicatiei: dezvoltarea tolerantei (organismul se obisnuieste cu medicamentul si acesta nu mai are acelasi efect) si dependenta. Totusi, in cazul insomniilor acute si cronice ele sunt recomandate de medic, dar doar pe termen scurt.

In orice caz, strategiile nonfarmaceutice de tratament aduc ameliorari pe termen lung si sunt preferate ca strategie de prima mana. Astfel, un studiu recent a demonstrat ca terapia cognitiv comportamentala este mult mai eficienta decat medicatia in ameliorarea insomniei, intervenind la nivelul obiceiurilor de somn si la presupunerile contraproductive legate de somn (asteptari nerealiste, conceptii gresite, amplificarea consecintelor).

Avand in vedere ca insomnia afecteaza eficienta si sanatatea noastra, se recomanda ca tratamentul sa fie instituit cat mai repede.
Daca suferiti de insomnie, va invitam la psiholog!

Psiholog Simona Chiriluţă
0736.632.542
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza