Psihoterapie - Psihosolutii.ro

Ok, te-ai hotărât să mergi la terapie. Însă între programul de 9 la 18 plus luatul copiilor de la grădiniță și alte lucruri de făcut prin casă, programarea și ajungerea fizic la o sesiune de terapie devin destul de provocatoare. Te hotărăști că cea mai bună cale este să îți programezi sesiunile în timpul programului de muncă. Dar cum îi spui managerului că o să ai o programare recurentă în fiecare săptămână, fără să se prindă unde vrei să mergi sau fără să te judece?

Deși pentru mulți dintre noi, din fericire, mersul la terapie nu mai este un tabu atât de mare, totuși există o barieră mentală atunci când vine vorba despre a vorbi despre asta cu persoana care e responsabilă de promovarea ta profesională, dar și cea care decide măririle de salariu. Se va crea aproape invariabil o vulnerabilitate care poate fi folosită spre bine sau mai puțin bine.

Citeşte mai mult: Cum îi spui șefului că mergi la terapie în timpul programului?

Considerăm că asertivitatea ne ajută să ne afirmăm în toate domeniile vieții, fie pe plan social, spiritual sau financiar, fie la serviciu sau în cadrul familiei. Ceea ce se petrece în jurul nostru constituie adesea o reflectare a felului nostru de a fi. Gândirea influențează rezultatele pe care le obținem. Gândind negativ vom atrage realități negative, iar gândind asertiv vom beneficia de ceea ce este bun în viață. Așa cum au arătat mai multe studii, învățarea asertivității duce la o reducere semnificativă a furiei și a frustrării.

Citeşte mai mult: Cele trei grade ale asertivității

Ce au în comun o comunitate italiană din Statele Unite, bolile de inimă, anxietatea și depresia? Întrebarea aceasta nu e o ghicitoare la trivia, ci mai degrabă o temă care a preocupat destui cercetători de-a lungul timpului.

În anii ’60 un medic american a descoperit o comunitate de imigranți italieni în orășelul Roseto din estul Statelor Unite ale Americii cu o particularitate interesantă. Spre deosebire de orașele din apropiere și de media din SUA, acești oameni nu sufereau de afecțiuni medicale grave. Aveau o incidență semnificativ mai mică a bolilor de inimă decât media Statelor Unite ale Americii, deși aparent nu făceau nimic diferit. Consumau mâncare grasă, alcool, fumau până la vârste înaintate. Nu aveau particularități fizice diferite, și totuși erau mult mai sănătoși.

Citeşte mai mult: Ce ne face anxioși și deprimați?

Rolurile și responsabilitățile noi pe care le avem când devenim adulți pot să ne facă să uităm că viața presupune și joacă, distracție și relaxare. “Mai întâi munca și apoi joaca” pare a fi un motto cu care mulți dintre noi am crescut și acest mesaj își face neașteptat apariția chiar în momentele când hotărâm să luăm pauză pentru relaxare. Dacă uneori reușim să îl ignorăm și ne îndeplinim și nevoile de relaxare, joacă și spontaneitate, alteori continuăm să muncim și să facem eforturi aproape supraomenești, fără să ne mai încărcăm bateriile. Pe termen lung, neglijarea aspectelor ce țin de relaxare și detensionare va avea cel mai probabil efecte nocive. În aceste vremuri când, conform studiilor, gradul de perfecționism este în creștere la nivel global, avem nevoie mai mult ca oricând să fim mai puțin exigenți cu noi și să ne dăm voie să ne jucăm. Cum facem asta?

Citeşte mai mult: Când te-ai jucat ultima oară?