Psihoterapie - Psihosolutii.ro

Conflictul a obtinut pe parcursul timpului o reputatie nefericita. Multi dintre noi asociem conflictul cu o stare tensionata, cu senzatia de disconfort data de posibilitatea de a pierde sau chiar cu simptome fizice neplacute. Acesta aversiune fata de situatiile conflictuale poate duce la o atitudine de evitare, sau dimpotriva, la o abordare agresiva, rigida si tensionata.

In spatele acestor comportamente se afla o serie de credinte false si daunatoare. In cele ce urmeaza te invit sa ne oprim asupra a trei dintre ele:

Citeşte mai mult: Trei idei false despre conflict

Mulți dintre noi se lovesc de dificultatea de a accepta și tolera persoanele care din anumite puncte de vedere sunt diferite. Deși în lumea actuală avem tot mai mult acces la diverse culturi și intrăm în contact mai mult cu oameni din medii diferite, lipsa de toleranță pare să fie în continuare o mare problemă la nivel global. Albert Ellis, fondatorul terapiei REBT, susținea acum mai bine de 50 de ani că pentru o bună sănătate mentală este necesară construirea și îmbunătățirea unei atitudini de acceptare – acceptarea necondiționată a propriei persoane, a vieții și, bineînțeles, a celorlalți.  Dacă lumea devine tot mai conștientă de importanța acceptării de sine și își setează în terapie scopul de a se accepta mai mult, acceptarea celorlalți încă poate să trezească rezistență și frustrare.

Citeşte mai mult: Cum să acceptăm mai ușor diferențele dintre noi

Modul în care ne spunem lucrurile ne va afecta modul în care le simțim și le percepem. Oamenii nu au altă modalitate de a-și explica ce se întâmplă în afară de limbaj. Este modalitatea cea mai simplă și adaptativă prin care dăm sens lumii din jurul nostru. Limbajul e modul prin care ne exprimăm bucuria, entuziasmul, limbajul ne ajută să ne planificăm activitățile, să plănuim vacanțe și să ne aducem stare de bine.

Citeşte mai mult: Spune-mi cum îți spui lucrurile, ca să îți spun cum te simți

Atacurile de panică reprezintă una dintre cele mai frecvente nemulțumiri asociate anxietății în toate culturile. Estimările sugerează că unul din trei oameni se va confrunta cu un atac de panică la un moment dat în viață. Pentru cei care se confruntă cu ele, atacurile de panică sunt deseori considerate cel mai deranjant dintre toate simptomele anxietății. Caracterizate prin perioade de frică intensă sau teamă, atacurile de panică apar brusc, adesea fără niciun avertisment. Persoana resimte un sentiment de groază, de sufocare, ba chiar are impresia că va muri. Gânduri precum „înnebunesc” sau „îmi pierd mințile” sunt frecvente. De asemenea, apar și o serie de senzații fizice deranjante (ritm cardiac accelerat, transpirație, tremurat, insuficiență respiratorie, amețeală, greață, amorțeală). Relatările despre dureri în piept sunt și ele des întâlnite, fapt care îi face pe oameni să creadă că suferă de un atac de cord. În mod ironic, unele senzații fizice normale și inofensive declanșează adesea un episod de panică. Persoana poate interpreta o mică înțepătură, durere sau spasm ca pe un atac de inimă iminent, fapt care chiar poate duce la unul.

Citeşte mai mult: Controlul asupra panicii cu ajutorul tehnicilor de autoajutorare