Psihoterapie - Psihosolutii.ro

Daca in trecut mintea umana era perceputa ca un sistem pasiv care stocheaza informatii din mediu si reproduce o “copie” fidela a realitatii, in prezent tot mai multe teorii cad de acord asupra faptului ca mintea creeaza propria realitate, dand un inteles, un sens propriu a ceea ce se intampla in mediul extern. Aceasta abordare ne poate ajuta sa intelegem de ce acelasi eveniment poate fi vazut, inteles, interpretat foarte diferit de catre doua persoane, mai direct spus ,de ce unele persoane vad “alb” cand pentru mine este clar ca e “negru”. Avand in vedere aceste modalitati diferite de a vedea lucrurile, situatiile sociale pot sa ne para ambigue si neclare si sa reprezinte o adevarata provocare pentru fiecare din noi. Dar partea buna este ca ambiguitatea lor poate fi redusa daca descoperim felul in care ne cream realitatile interpersonale. Ce inseamna asta mai exact? Sa intelegem cum avem tendinta sa ne vedem pe noi si pe ceilalti, si sa gasim ce tipare de relationare ne caracterizeaza. Pentru asta, ideile descrise mai jos pot fi de folos:

Citeşte mai mult: Cum ne cream realitatile interpersonale

Când se vorbește despre sănătate mentală și problemele cu care se confruntă lumea, marea majoritate se gândește la depresie și, mai nou, la anxietate sau atacuri de panică. Dar destul de puțină lume este familiarizată cu conceptul de gânduri obsesive. Media nu ajută nici ea prea mult, și portretizează tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) ca fiind o preferință puternică pentru curățenie / ca lucrurile să fie într-o anumită ordine sau se referă doar la un subtip de TOC, TOC-ul de contaminare, arătând persoane care au o teamă puternică de a nu se contamina cu germeni și care recurg la compulsii, cum ar fi spălatul pe mâini, pentru a se liniști. Însă TOC-ul vine în diverse forme, tematica gândurilor obsesive putând să varieze de la ideea că o să pierd controlul și o să fac rău celorlalti la întrebări filozofice în legătură cu sensul existenței pe care nu le pot scoate din minte. De aceea, cred că este foarte important să avem o educație corectă în legătură cu aceste gânduri și chiar dacă pentru a le înțelege si gestiona cel mai recomandat este să se facă psihoterapie, câteva indicații pot să ajute pe cei care trec prin asa ceva sau care au persoane apropiate care trec prin asa ceva.

Citeşte mai mult: Gândurile obsesive: ce să (nu) facem cu ele

Din păcate, nu puțini sunt cei care se confruntă cu toleranță scăzută la frustrare. Toleranța scăzută la frustrare este implicată în autoperturbare. În multe feluri, aceasta este condiția umană: nenumărați oameni se complac uneori în plăceri dăunătoare, procrastinează îndeplinirea unor sarcini de valoare, se plâng în legătură cu dificultățile cu care se confruntă, acționează pripit și autodistructiv sau fac multe alte lucruri care arată că au o intoleranță ridicată. De ce se întâmplă așa? Probabil pentru că, mai devreme în evoluția umanității, această intoleranță a avut câteva avantaje distincte și poate că a fost de ajutor pentru conservarea rasei umane. Să tergiverseze îndeplinirea sarcinilor utile, de exemplu, e posibil să le fi permis oamenilor să aibă mai multă energie a doua zi pentru a lupta cu dușmanii, oameni sau animale. Astăzi, cei mai mulți oameni au o considerabilă toleranță scăzută la frustrare din cauza tendințelor lor înnăscute și a învățării sociale.

Citeşte mai mult: Toleranța înaltă la frustrare

Numarul persoanelor care aleg sa traiasca in alta tara decat tara de origine este in crestere si desi de multe ori decizia de a pleca din tara vine cu destule avantaje, adaptarea la o noua cultura nu este lipsita de provocari. Aceste provocari pot uneori sa afecteze buna functionare a persoanelor proaspat mutate si sa apara simptome specifice anxietatii si depresiei. Mai jos, voi enumera cateva aspecte legate de traitul in strainatate, care sunt principalele probleme pe care e nevoie sa le luam in calcul atunci cand alegem sa traim in alta tara si ce solutii exista.

Citeşte mai mult: Provocarile traitului in strainatate