Psihoterapie - Psihosolutii.ro

“Stau in pat cu anxietatea mea si o las sa vina sa ma cuprinda. Inchid ochii si vad o imagine cu mine tremurand si incercand sa ma ascund sub plapuma. De ce ma ascund? Ce ma inspaimanta? Un monstru mare, negru, pe care scrie ESEC. Urla la mine si ma ameninta. Este hidos. Tot creste si creste. Cu cat mi-e mai frica, cu atat se face mai mare. Dar in mintea mea apare intrebarea: oare e valabil si invers? Cu cat mi-e mai putin frica, cu atat se micsoreaza?

Citeşte mai mult: Povestea anxietatii mele

Majoritatea oamenilor care apeleaza la psihoterapie o fac din dorinta de a se simti mai bine. Apare un disconfort emotional atat de puternic incat afecteaza felul in care ne facem sarcinile, atat la munca, cat si acasa. Mintea incepe sa se concentreze pe problema, incearca sa gaseasca o solutie si ne seaca de energie in timp ce incercam sa facem fata evenimentelor externe. Apare senzatia lipsei de control, de parca emotia “rea” a pus stapanire pe comportamentul nostru si vointa noastra nu este suficient ca sa-i tina piept. Apare frustrarea ca lucrurile nu mai sunt ca inainte, ca totul e greu, ca bucuria apare din ce in ce mai rar, ca nu mai traim in prezent.

Citeşte mai mult: De ce uneori e bine sa ne simtim rau

Observ ca frecvent pot aparea nelamuriri cu privire la ceea ce este nefolositor legat de ingrijorarile noastre si care sunt cele mai frecvente tipuri de ingrijorare. Din acest motiv, voi incerca sa trec in revista formele ei cele mai comune.

Ingrijorarea imbraca diverse forme si nuante. Scopul si durata ingrijorarii sunt unice pentru fiecare individ. Exista insa, elemente comune pentru felul si motivele de ingrijorare ale oamenilor. Formele comune de ingrijorare sunt: ingrijorarea generala, ingrijorarea obsesiva si ingrijorarea sociala.

Citeşte mai mult: Si tu te ingrijorezi?

Aproape oricine a trecut prin experiența dureroasă a stării de regret - momentul acela în care nu îți dorești nimic mai mult decât să întorci timpul și să iei înapoi niște cuvinte sau o acțiune nesăbuită, să refaci o situație pe care ai fi dorit-o altfel.

Regretul reprezintă o trăire, o emoție care implică o evaluare negativă asupra unei acțiuni personale trecute. Este resimțit ca o stare profund neplacută, motiv pentru care, adesea, fie ne lăsăm cuprinși de tristețea și frustrarea care urmează autocriticii, fie încercăm să evităm toate gândurile care ne amintesc de acel moment neplăcut.

Citeşte mai mult: Cum sa depasesti starea de regret in 4 pasi