Psihoterapie individuala

Cati dintre noi nu am auzit de tipuri de relatii disfunctionale sau de incompatibilitatea dintre tipurile de atasament al partenerilor?

Pentru a putea vorbi despre o relatie de cuplu disfunctionala este cazul sa plecam de la ce inseamna o relatie functionala si care este piatra de temelie a unei astfel de relatii.

La baza oricarei relatii se afla o forma de atasament. Definitia atasamentului este: ATASAMENT, atasamente, s. n. Afectiune (puternica si durabila) fata de cineva sau de ceva. – Din fr. Attachement (conform DEX).

Plecând de la aceasta definitie, putem spune ca atasamentul disfunctional este acel atasament care afecteaza în mod negativ persoana fata de care se manifesta. Acest stil de atasament se formeaza inca din momentul in care noi ne nastem si in raport de cum este relatia noastra cu mama, cu tata, cu bunicii sau cu alte persoane semnificative din viata noastra. Acest concept a fost studiat intens in ultimii 50 de ani, incepand cu studiile lui John Bowlby si Mary Ainsworth legate de atasamentul copiilor fata de parinti, apoi in relatiile dintre adulti.

Citeşte mai mult: Tipuri de atasament disfunctional în relația de cuplu

Fiecare dintre noi trecem prin perioade mai putin placute, in care simtim lipsa de speranta si tristete. Uneori insa aceste perioade par ca nu se mai termina, ne izolam si facem fata din ce in ce mai greu ritmului vietii, instalandu-se astfel depresia. Fie ca ne spun cei din jur, fie ca ne saturam de apatia generala sau de lipsa somnului, cautam ajutor specializat. Uneori, lucrurile se rezolva mai usor, dar in alte situatii depresia dureaza mult sau revine constant ca un caine credincios. Luam medicatie, poate mergem si la psiholog, prietenii incearca sa ne inveseleasca dar obosesc si ei, obosim si noi si tot asa.

Ce este de facut atunci, mai merita sa mai lupti?

Da, merita, pentru ca lucrurile nu au fost dintotdeauna asa. O banala rasfoire a unui album foto te poate convinge de acest lucru. Undeva a inceput toata povestea cu depresia si este important sa aiba si un sfarsit. Poate acum crezi ca niciodata nu ai avut momente mai bune sau ca esti asa de cand te stii, dar daca e sa fii onest cu tine insuti nu tot timpul ai luptat cu depresia: ai avut pe cineva drag la care ai tinut, au fost poate locuri frumoase pe care le-ai vizitat si cel putin pana intr-un punct ai avut propriile tale vise si idealuri. Depresia din pacate smulge aceste ancore, dar simplul fapt ca acum nu le mai vezi nu inseamna ca nu au existat sau ca nu le poti avea din nou ori chiar inlocui cu altele mai bune.

Citeşte mai mult: De ce merita sa lupti pentru a scapa de depresie

Una dintre cele mai mari frici ale oamenilor care suferă de anxietate este aceea ca senzațiile pe care le resimt să nu fie de fapt relaționate cu anxietatea, ci ele să reprezinte o problemă de sănătate care nu a fost descoperită încă sau că medicii le-au pus un diagnostic greșit.

Dificultăți de înghițire = Anxietate?

Dificultatea de înghițire poate fi greu de înțeles pentru cei care se confruntă cu ea. Cum poate anxietatea să afecteze în procesul de înghițire?

Răspunsul se află în sensibilitatea crescută la modificările din corp, și anume, hipervigilență.

Majoritatea proceselor care se întâmplă în corpul tău sunt automatizate. Respiri fără să te gândești la asta, ridici obiecte cu mâinile fără să fii conștient de cum se mișcă degetele tale. La fel se întâmplă și cu înghițirea, facem acest lucru în mod automat fără să ne dăm seama de modul în care se mișcă mușchii de la nivelul gâtului.

Citeşte mai mult: Anxietatea și dificultățile de înghițire

Cati dintre noi nu am avut momente de suparare intensa? Ati spus lucruri sau ati facut gesturi fata de partenerul de viata, parinti sau prieteni pe care ulterior le-ati regretat? Ati facut reprosuri sau ati ironizat colegii, fratii sau sefii atunci cand erati foarte suparat? Furia este o emotie foarte des intalnita si pare ca nu o putem controla. Pentru a intelege cum se manifesta furia ne putem intreba: Cum apare? De ce devenim furiosi?

Multi dintre noi avem asteptari ridicate sau reguli de multe ori nerealiste atat in ceea ce ne priveste pe noi, cat si in ceea ce ii priveste pe ceilalti sau chiar de la viata in general. Toate aceste se pot manifesta prin credinte rigide si absolutiste: ne putem critica, eticheta atat pe noi cat si pe ceilalti, putem gandi in termeni de ‘trebuie neaparat’ ca lucrurile sa se intample intr-un anume fel. Avand in vedere ca sunt asteptari nerealiste, posibilitatea ca ele sa nu fie respectate este foarte mare. Astfel, daca lucrurile nu decurg asa cum ne asteptam, putem experimenta o suparare intensa, numita furie.

Asteptarile si credintele noastre absolutiste ne pot determina sa privim evenimentele si lucrurile prin prisma acestora si sa reactionam in consecinta: ne putem infuria.

Care este legatura dintre depresie si furie?

Citeşte mai mult: Depresia din spatele furiei