De ce ne îngrijorăm exagerat?

AddThis Social Bookmark Button

Atunci când vorbim despre anxietate sau grijă exagerată, nejustificată care ajunge să afecteze funcționarea zilnică a persoanelor și calitatea vieții, de cele mai multe ori oamenii caută soluții referitoare la modul în care să o gestioneze. În practica zilnică cu clienții, partea de intervenție este esențială pentru depășirea problemelor emoționale de acest tip. De multe ori, însă, sunt întrebată de unde vin astfel de emoții disfuncționale, mai ales atunci când cauza nu pare să fie una evidentă sau atunci când în viața omului nu s-a întâmplat ceva negativ recent care să justifice declanșarea unor astfel de stări. Tocmai din acest motiv, în articolul de față doresc să clarific care pot fi câteva dintre sursele care stau la baza îngrijorării / fricii nesănătoase, așa cum au fost ele identificate în studii și cărți de specialitate.

Cum spuneam mai sus, interesant este că persoanele care se îngrijorează nu descriu lucruri îngrozitoare care s-ar fi întâmplat recent în viața lor. În realitate, nu pare să se întâmple nimic neobișnuit în viața lor. Nici mari traume și prea puține pierderi majore, cel puțin, nu în prezent.

1. Traume. Cei care suferă de îngrijorare cronică au un nivel mai ridicat de traumă, mai ales de amenințări cu rănirea fizică, în perioada copilăriei. Dar, ca adulți, oamenii care se îngrijorează cronic au cele mai puține motive de îngrijorare cu privire la amenințarea cu abuzul fizic. Un motiv ar fi acela că ei evită să se gândească la lucruri supărătoare. Multe dintre îngrijorări sunt încercări de evitare a emoțiilor proprii.

2. Părinți îngrijorați și exagerat de protectivi. Adulții care se îngrijorează au avut părinți care se îngrijorau. E foarte posibil ca în copilărie ei să fi imitat acest stil de gândire îngrijorată. Mamele persoanelor care se îngrijorează au fost supraprotectoare și au încercat să-i protejeze pe copiii lor de ceea ce considerau ele că ar fi o lume periculoasă. Mesajul a fost acela că trebuie mereu să ții garda sus și să-ți controlezi mediul. Multe dintre aceste mame au combinat supraprotecția cu lipsa căldurii sufletești. Au fost mame controlatoare și intruzive, dar au manifestat foarte puțină afecțiune.

3. Parentajul inversat. Unele mame îl fac pe copil să adopte rolul de părinte. Mama își împărtășește problemele cu copilul și speră să primească de la acesta mângâiere. Această inversare de roluri duce la tendința de îngrijorare de mai târziu, în special la îngrijorarea cu privire la ce gândesc și ce simt ceilalți oameni. Un efect colateral este că cea mai frecventă grijă a celor care se îngrijorează cronic e preocuparea față de relațiile lor. Îngrijorații sunt cel mai preocupați că nu sunt suficient de grijulii și atenți cu alți oameni. Își fac griji că îi dezamăgesc pe alții, că alți oameni sunt supărați pe ei și că alții sunt nefericiți. De fapt, există o tendință ca ei să fie mai buni decât persoanele care nu se îngrijorează la anticiparea sentimentelor altor oameni.

4. Părinții le-au ignorat emoțiile. Persoanele care se îngrijorează au avut părinți care au tratat emoțiile copilului ca și cum ar fi fost un deranj ori ca și cum copilul s-ar fi prefăcut că simte vreo durere sau are sentimente neplăcute. Asemenea copii cresc crezând că nu pot să aibă emoții și că nimeni nu îi va susține.

5. Atașamente nesigure. Adulții care se îngrijorează au avut cel mai probabil un părinte care a murit înainte ca ei să atingă vârsta de 16 ani. Pierderea unui părinte îl poate face pe copil să fie mai îngrijorat în legătură cu pierderile interpersonale, cum ar fi ruperea relațiilor, oameni care se supără pe el sau orice conflicte și certuri care ar putea apărea. Adesea, el a avut atașamente foarte nesigure cu părinții săi. Acest lucru înseamnă că nu întotdeauna a fost sigur dacă părinții îi vor fi aproape, nu a putut conta pe părinți că îi acordă atenție ori s-a temut că părinții ar putea pleca sau muri.

6. Rușinea. Mamele oamenilor timizi au fost foarte concentrate pe rușine ca modalitate de a-și controla copiii. Ele spun lucruri precum: „Ce vor crede oamenii?”; „Sunt foarte dezamăgită de tine” sau „Nu spune nimănui că ai făcut așa ceva”. Rușinea te face să simți că trebuie să ascunzi cine și ce ești tu. Copiii care cresc cu astfel de părinți se rușinează că oamenii îi vor vedea ca fiind defecți sau emotivi.

Dacă aveți nevoie de sprijin în a înțelege și a învăța cum anume să vă controlați fricile nesănătoase, vă așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizați o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro

Contact - Programari

Gabriel Dinu - 0724.306.188
gabriel.dinu@psihosolutii.ro

Roxana Niculescu - 0722.762.805
roxana.niculescu@psihosolutii.ro

Mihaela Stinga (Iote) - 0760.737.493
mihaela.iote@psihosolutii.ro

Ioana Ionicioiu - 0746.211.896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

Alexandra Pacurar - 0751.052.008
alexandra.pacurar@psihosolutii.ro

Sandra Voicu - 0729.007.831
sandra.voicu@psihosolutii.ro

Andreea Sandru - 0751.923.276
andreea.sandru@psihosolutii.ro

Raluca Listea - 0736.177.407
raluca.listea@psihosolutii.ro

Anca Nemteanu - 0744.583.945
anca.nemteanu@psihosolutii.ro

Larisa Paul - 0737.039.446
larisa.paul@psihosolutii.ro


Facebook



Gabriel Dinu - Radio Lynx

" Desi nu stii, in tine este psihologul perfect!"

Gabriel Dinu

Gabriel Dinu - Realizator emisiunea 'Confidential'.

Vizualizare continut

Număr afişări conţinut : 3242279

Utilizatori online

Avem 18 vizitatori online

Intreaba un psiholog

Cauta in site

Abonare newsletter

Despre mersul la psiholog

Ati apelat la serviciile unui psiholog?

Psihoterapia copilului

Rasplata si pedeapsa in educatia copilului

Sunt foarte multi factori importanti in educarea unui copil. Atentia si afectiunea pe care i-o acorda parintii sunt elemente esentiale pentru o buna dezvoltare emotionala a micutilor. Ar fi bine sa mai mentionam si existenta explicatiilor pe care le dam copiilor, cat si modalitatea prin care dam aceste explicatii.
[ citeste articolul complet ]

Psihoterapie de cuplu

Probleme cu erectia si ejacularea precoce

Cele mai multe probleme sexuale ale barbatilor sunt psihogene. Foarte putine au ca si cauza dereglari fiziologice autentice. Asa stand lucrurile, am decis sa detaliez in acest articol cauzele si mecanismele de functionare ale celor mai intalnite disfunctii sexuale la barbati.
Sa abordam mai intai problemele cu erectia. [citeste articolul complet]

Tulburari psihice

Depresia si cauzele ei

Din ce in ce mai multi oameni acuza aceasta tulburare psihica.
Depresia este o tulburare afectiva care are ca si trasatura specifica tristetea profunda, stare ce persista perioade indelungate.
Cea mai serioasa forma a acestei tulburari este depresia majora. 
[ citeste articolul complet ]

Copyright © 2009 - Psihosolutii.ro - S.C.P Niculescu & Dinu. Toate drepturle rezervate. Powered by Total Web Technologies.
  Google+